Sistemul național de învățământ superior

Sistemul național de învățământ superior din România reprezintă o structură instituțională complexă ce include toate instituțiile de învățământ superior care au obținut acreditarea. Învăţământul superior se organizează doar în organizaţii furnizoare de educaţie şi instituţii de învăţământ superior care au obţinut autorizarea de funcţionare provizorie sau acreditarea.

 

Tipuri de Instituții

Există trei tipuri principale de instituții de învățământ superior:

• Instituții publice: Acestea sunt finanțate de la bugetul statului și includ universități de stat civile și militare.
• Instituții private: Acestea sunt finanțate din surse private și includ universități particulare.
• Instituții confesionale: Acestea sunt legate de anumite culte recunoscute și oferă educație în conformitate cu valorile și principiile acestora.

Toate instituțiile de învățământ superior au personalitate juridică, sunt nonprofit și apolitice.

În anul universitar 2024-2025 sistemul național de învățământ superior este alcătuit din:

• 52 de instituții publice acreditate (45 de stat civile și 7 de stat militare)
• 34 de instituții private (34 sunt acreditate, însă suplimentar funcționează încă 3 organizații furnizoare de educație autorizate provizoriu)

 

Autonomia universitară

Autonomia universitară este garantată de Constituția României. Aceasta înseamnă că universitățile au libertatea de a-și organiza propriile activități didactice și de cercetare, de a-și gestiona finanțele și de a lua decizii privind structura și funcționarea lor, cu condiția respectării legislației și asumării răspunderii publice. Deciziile academice sunt luate pe baza cercetării, științei și cunoașterii, nu pe baza unor interese politice sau religioase.

 

Organizarea anului universitar

Anul universitar începe, de regulă, în prima zi lucrătoare a lunii octombrie și se finalizează la 30 septembrie în anul calendaristic următor. Anul universitar este structurat în două semestre, fiecare având aproximativ 14 săptămâni de cursuri, urmate de minimum 3 săptămâni de examene.

 

În România, fiecare universitate își stabilește calendarul propriu pentru anul universitar, cunoscut drept „structura anului universitar”. Acesta include:

• perioadele de cursuri
• sesiunile de examene
• vacanțele studențești
• alte activități specifice universității

Structura anului universitar este publicată pe site-ul oficial al fiecărei instituții de învățământ superior, astfel că o poți consulta oricând dacă vrei să știi cum se desfășoară anul academic. Senatul universitar aprobă această structură cu cel puțin 3 luni înainte de începerea anului universitar, asigurând organizarea clară a activităților educaționale din cele două semestre.

Rolul Ministerului Educației și Cercetării

Ministerul Educației și Cercetării are un rol important în reglementarea și monitorizarea activităților din sistemul de învățământ superior. Ministerul propune politici și strategii naționale pentru învățământul superior și verifică respectarea legislației în acest domeniu.

 

Sistemul de învățământ superior este reglementat prin cadrul legal stabilit prin Legea nr. 199/2023 a învățământului superior.

 

Organizare instituțională

O universitate este o instituție complexă, cu o structură bine definită, pentru a asigura funcționarea eficientă a activităților didactice și de cercetare. Iată o prezentare a principalelor componente și roluri:

Facultatea

• Ce este o facultate? O facultate este o unitate academică funcțională care organizează programe de licență, masterat sau, în unele cazuri, doctorat. O facultate poate include unul sau mai multe departamente și corespunde unuia sau mai multor domenii ale ştiinţelor, artelor sau sportului.

 

• Care este structura de conducere la nivelul unei facultăți? Consiliul facultăţii reprezintă organismul decizional şi deliberativ al facultăţii.

 

• Cine face parte din Consiliul facultății? Consiliul facultății este un organ de conducere format din cadre didactice, decanul facultății și reprezentanți ai studenților. Componenţa membrilor consiliului facultăţii este de maximum 75% cadre didactice şi de cercetare şi de minimum 25% studenţi.

 

• Decanul este persoana care reprezintă facultatea şi răspunde de managementul şi conducerea acesteia. Decanul conduce şedinţele consiliului facultăţii şi aplică hotărârile rectorului, ale consiliului de administraţie şi senatului universitar.

 

• Cum sunt aleși membrii Consiliului facultății? Reprezentanţii cadrelor didactice şi de cercetare în consiliul facultăţii sunt aleşi prin votul universal, direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi de cercetare titulare din departamentele facultăţii, iar reprezentanţii studenţilor sunt aleşi prin vot universal, direct şi secret de către studenţii facultăţii.

 

• Cum este ales decanul? Decanii sunt selectaţi prin concurs public, organizat de către rectorul instituţiei de învăţământ superior la nivelul facultăţii. La concurs pot participa persoane din cadrul instituţiei de învăţământ superior sau din orice facultate de profil din ţară ori din străinătate care, pe baza audierii în plenul consiliului facultăţii, au primit avizul acestuia de participare la concurs.

 

• Ce atribuții are Consiliul facultății?

1. aprobă, la propunerea decanului, structura, organizarea şi funcţionarea facultăţii;
2. aprobă programele de studii gestionate de facultate;
3. controlează activitatea decanului şi aprobă rapoartele anuale ale acestuia privind starea generală a facultăţii, asigurarea calităţii şi respectarea eticii şi deontologiei universitare la nivelul facultăţii.

 

Departamentele unei facultăți

• Ce este un departament? Departamentul este unitatea academică funcţională care asigură producerea, transmiterea şi valorificarea cunoaşterii în unul sau mai multe domenii de specialitate. De exemplu, facultatea de informatică poate avea un departament de matematică și unul de informatică.

• Directorul de departament realizează managementul şi conducerea operativă a departamentului. Directorul de departament răspunde de elaborarea şi implementarea planurilor de învăţământ, de statele de funcţii, de managementul cercetării şi al calităţii şi sprijină conducerea instituţiei de învăţământ superior în activitatea de management financiar al departamentului. În exercitarea acestei funcţii, el este ajutat de consiliul departamentului.

• Cum este ales directorul de departament? Directorul de departament este ales din rândul cadrelor didactice, prin votul consiliului departamentului.

• Ce este consiliul departamentului? Fiecare departament are un consiliu al departamentului. Membrii consiliului sunt aleși prin votul cadrelor didactice din departament. Directorul de departament este ales din rândul acestora de către consiliul departamentului.

 

Structurile de conducere de la nivelul universității

În cadrul universităților există două structuri principale de conducere: Senatul și Consiliul de Administrație.

 

Consiliul de Administrație

• Ce face Consiliul de administrație? Consiliul de administraţie asigură conducerea operativă a universității şi aplică deciziile strategice ale senatului universitar. Consiliul de administrație este condus de rector.

 

• Rectorul este reprezentantul legal al universității în relaţiile cu actorii externi. Rectorul realizează conducerea executivă a universității.

 

• Cine face parte din Consiliul de administrație? Consiliul de administraţie al universităților de stat este format din rectorul şi prorectorii instituţiei de învăţământ superior, decanii facultăţilor, directorul general administrativ, directorul general adjunct administrativ şi un reprezentant al studenţilor.

 

• Care sunt principalele atribuții ale consiliului de administrație?

1. 1. gestionează resursele financiare, umane și materiale de la nivelul universității;
   2. se ocupă de asigurarea administrativă a funcționării universității;
   3. avizează propunerile de programe noi de studii;
   4. propune senatului universitar strategii ale instituţiei de învăţământ superior pe termen mediu şi lung.

 

Senatul universitar

• Ce este Senatul universitar? Senatul universitar este cel mai înalt for de decizie şi deliberare la nivelul instituţiei de învăţământ superior.

 

• Cine face parte din Senatul universitar? Senatul universitar este compus din maximum 75% personal didactic şi de cercetare şi din minimum 25% reprezentanţi ai studenţilor.

 

• Cum sunt aleși membrii Senatului universitar? Membrii senatului universitar, cadre didactice şi cercetători titulari, sunt aleşi, fără excepţie în circumscripţii electorale stabilite de senat, prin votul universal direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi cercetătorilor titulari din respectivele circumscripţii. Fiecare facultate este reprezentată în senatul universitar, pe cote-părţi de reprezentare stipulate în Carta universitară.

 

• Cine conduce Senatul universitar? Senatul universitar îşi alege, prin vot secret, un preşedinte care conduce şedinţele senatului universitar şi reprezintă senatul universitar în raporturile cu rectorul.

 

• Care sunt principalele atribuții ale senatului universitar?

1. Aprobă planul strategic multianual de dezvoltare instituţională şi planurile operaţionale;
2. Aprobă structura, organizarea şi funcţionarea instituţiei de învăţământ superior;
3. Adoptă toate regulamentele ce vizează procesele educaționale și administrative la nivel de universitate;
4. Monitorizează și controlează activitatea Consiliului de Administrație;
5. Evaluează și aprobă bugetul universității.

 

Alte structuri importante de la nivelul universității

Comisia de etică

• Ce rol are Comisia de etică? Comisia de etică are rolul de a monitoriza respectarea normelor etice în cadrul activităților universitare. Comisia de etică universitară acţionează independent faţă de orice altă structură sau persoană din cadrul instituţiei de învăţământ superior.

 

• Cine face parte din Comisia de etică? Componenţa comisiei de etică este propusă de consiliul de administraţie, avizată de senat şi aprobată prin decizia rectorului. Componenţa membrilor comisiei de etică este de maximum 75% cadre didactice şi de cercetare şi de minimum 25% studenţi.

 

• Care sunt principalele atribuții ale Comisiei de etică?

1. Urmărirea respectării codurilor de etică şi deontologie universitară;
2. Analizarea şi soluționarea abaterilor de la normele de etică şi deontologie universitară, pe baza sesizărilor sau prin autosesizare;
3. Elaborarea Codului de etică şi deontologie universitară;
4. Realizarea de activităţi de prevenire cu privire la încălcarea normelor de etică şi deontologie universitară;
5. Monitorizarea desfăşurării cursurilor de etică şi integritate academică.

 

Studiile doctorale

• Ce sunt școlile doctorale? În universitățile care au calitatea de Instituție Organizatoare de Studii Universitare de Doctorat (IOSUD), există școli doctorale care oferă programe de studii doctorale. La nivelul fiecărei şcoli doctorale funcţionează consiliul şcolii doctorale.

• Ce este consiliul școlii doctorale? Consiliul școlii doctorale este un organ de conducere la nivelul facultății, care se ocupă cu organizarea și coordonarea activităților de doctorat.

• Cine face parte din consiliul școlii doctorale? Componența consiliului școlii doctorale se stabilește prin votul universal, direct și secret al conducătorilor de doctorat și al studenților-doctoranzi din cadrul școlii respective. Studenții-doctoranzi au cel puțin un reprezentant în cadrul consiliului.

• Ce rol are Consiliul pentru Studiile Universitare Doctorale (CSUD)? La nivelul universității, există și Consiliul pentru Studiile Universitare Doctorale (CSUD), care se ocupă cu reglementarea activităților de doctorat la nivel de universitate.

• Cine face parte din CSUD? Membrii CSUD sunt aleși prin vot universal, direct, secret și egal al studenților-doctoranzi, iar 25% dintre membrii CSUD sunt reprezentanți ai studenților-doctoranzi.

 

Organizarea procesului educațional

Pentru a te familiariza cu modul de organizare a procesului educațional în universitate, este important să înțelegi câteva concepte esențiale:

Creditele transferabile

Creditele transferabile sunt unități de măsură a volumului de muncă pe care un student trebuie să-l depună pentru a parcurge o disciplină. Acestea reflectă timpul alocat cursurilor, seminarelor, laboratoarelor, studiului individual și altor activități relevante. Un punct de credit echivalează cu o durată de 25-30 de ore de muncă. Sistemul de credite este reglementat la nivel european (ECTS - European Credit Transfer and Accumulation System), iar un an universitar cu normă întreagă are, de obicei, 60 de credite.

Activitățile didactice

Activitățile didactice includ diverse forme de predare și învățare, cum ar fi:

• Cursuri - expuneri teoretice susținute de profesori;
• Seminare - sesiuni interactive în care se discută și se aprofundează informațiile din cursuri prin exerciții practice, studii de caz sau dezbateri;
• Laboratoare - activități practice desfășurate în special pentru disciplinele tehnice și experimentale;
• Proiecte - teme complexe care implică aplicarea cunoștințelor dobândite, realizate individual sau în echipă;
• Practică de specialitate - stagii de practică pentru aplicarea în mediul real a cunoștințelor teoretice;

Planul de învățământ

Planul de învățământ este documentul care stabilește structura programului de studii, adică disciplinele pe care un student trebuie să le urmeze pe parcursul facultății. Acesta include:

• Lista disciplinelor pe ani de studiu, grupate în discipline fundamentale, de specialitate, complementare și opționale;
• Numărul de credite asociat fiecărei discipline;
• Tipurile de activități didactice pentru fiecare disciplină (curs, seminar, laborator etc.);
• Distribuția orelor de studiu în cadrul fiecărui semestru;
• Modul de evaluare pentru fiecare disciplină.

Planul de învățământ este aprobat de universitate și este respectat pe parcursul ciclului de studii. Studenții pot consulta acest document pentru a înțelege parcursul lor academic și pentru a se organiza eficient.

Fișa disciplinei

Fiecare disciplină are o fișă a disciplinei, un document care stabilește obiectivele, conținutul, metodele de evaluare, cerinţele minime de promovare şi ponderea diferitor tipuri de evaluare şi examinare în rezultatul final, precum și alte informații relevante. Un aspect esențial este faptul că fișa disciplinei precizează modul de examinare, iar regulile de evaluare sunt comunicate la începutul semestrului de către fiecare profesor. Pe parcursul semestrului, orice modificare a modalității de examinare se poate face doar cu acordul studenților.

Condițiile de prezență

Universitățile au autonomie în stabilirea regulilor privind prezența la cursuri, seminare sau laboratoare. Aceste reguli sunt detaliate în fișa disciplinei. Unele discipline pot avea prezența obligatorie, în timp ce altele pot permite absențe fără consecințe asupra evaluării.

Recuperarea activităților didactice cu prezență obligatorie

În cazul anumitor activități didactice cu prezență (minimă) obligatorie, cum ar fi seminarele și laboratoarele, la nivelul universității sunt reglementate condițiile în care se pot efectua recuperările (numărul maxim al acestora pentru o disciplină, perioada în care se pot efectua, respectiv dacă presupun plăți suplimentare sau nu). Aceste informații se regăsesc în general în regulamentul privind activitatea profesională a studenților de la nivelul fiecărei universități.

Promovarea unei discipline

Pentru ca un student să promoveze o disciplină, acesta trebuie să îndeplinească condițiile minime prevăzute în fișa disciplinei. Acestea pot presupune inclusiv un procentaj minim de prezență la anumite activități didactice sau punctaje/note minime la anumite forme de examinare.

Sesiunile de examinare și reexaminare

Evaluările se desfășoară într-o sesiune de examinare, o perioadă stabilită de fiecare universitate în care studenții susțin examenele. De regulă, sesiunile de examinare au loc la finalul fiecărui semestru, însă există universități care optează pentru abordări modulare.

Dacă un student nu promovează un examen, poate beneficia de reexaminări, organizate în sesiuni dedicate. Numărul sesiunilor de reexaminare și perioadele în care acestea se desfășoară diferă în funcție de universitate.

Măririle de notă

Dacă un student dorește să obțină o notă mai mare la o disciplină deja promovată, poate susține din nou examenul, de regulă în cadrul unei sesiuni de reexaminare. Această posibilitate este reglementată diferit de fiecare universitate.

Promovarea unui an universitar

Prin promovarea unui an universitar se înțelege îndeplinirea condițiilor minime pentru ca un student să se poată înscrie în anul de studiu următor. În general, pentru majoritatea universităților, condiția minimă pentru a promova un an universitar constă în acumularea a cel puțin jumătate din numărul de credite transferabile disponibile în anul universitar respectiv.

Fiecare universitate poate avea propriile criterii privind promovarea, inclusiv condiții specifice referitoare la mediile necesare sau numărul de credite minime obligatorii pentru a avansa în următorul an de studiu.

Aceste aspecte sunt esențiale pentru a înțelege cum funcționează învățământul superior și pentru a te pregăti cât mai bine pentru experiența academică universitară.

 

Practică obligatorie

În timpul facultății, practica este o parte importantă a procesului de învățare. Scopul ei este să te ajute să aplici în viața reală ceea ce înveți și să te pregătești pentru o carieră.

 

Ce este practica?

Practica este un stagiu obligatoriu pe care trebuie să-l faci în timpul studiilor de licență. Este o oportunitate de a dobândi cunoștințe și abilități practice care să te ajute să te adaptezi mai ușor la piața muncii.

 

Cum se organizează practica?

• Locurile de practică: Universitatea trebuie să se asigure că ai unde să faci practică. Cel puțin jumătate din locurile de practică trebuie să fie asigurate de universitate, iar majoritatea acestora (75%) trebuie să fie în afara universității, la companii sau instituții partenere.
• Contractul de practică: Practica se organizează pe baza unui contract sau a unei convenții între universitate și partenerul de practică (compania sau instituția unde faci practică) sau între tine și partenerul de practică.
• Programul de practică: Practica se poate desfășura săptămânal (în timpul semestrului) sau sub forma unui stagiu mai lung, la finalul semestrului sau al anului de studiu. Modul de organizare a practicii diferă de la un program de studii la altul.
• Tutorele de practică: În timpul practicii, vei fi supravegheat de un tutore, care te va ajuta și te va ghida.

 

Cum ești evaluat la finalul practicii?

La finalul stagiului de practică, vei fi evaluat de o comisie. Evaluarea poate consta într-un colocviu (o discuție), un raport, un caiet sau un portofoliu de practică.

 

Cheltuielile de practică

Dacă faci practica într-un alt oraș, universitatea poate acoperi cheltuielile de masă, cazare și transport, dacă are suficiente fonduri.

 

Angajarea pe perioada practicii

Compania sau instituția unde faci practică te poate angaja pe o perioadă determinată, dar majoritatea stagiilor de practică nu sunt plătite.

 

Drepturile tale ca student în timpul practicii

Drepturile tale sunt prevăzute în Ordinul nr. 4394/2024 privind aprobarea Codului drepturilor și obligațiilor studentului.

 

Finalizare studii

Examenul de finalizare a studiilor universitare marchează încheierea unui ciclul de studii universitare. Instituțiile de învățământ superior acreditate organizează următoarele tipuri de examene:

• Examen de licență/diplomă pentru studii universitare de licență și constă din două probe, după cum urmează: 

1. Evaluarea cunoștințelor fundamentale și de specialitate; 
2. Prezentarea și susținerea lucrării de finalizare;

Examen de disertație pentru studii universitare de masterat și constă în prezentarea și susținerea lucrării de disertație.

Examenele de finalizare a studiilor se susțin în fața unor comisii constituite în acest scop. Pot participa la examenele de finalizare a studiilor studenții absolvenți ai programelor de licență/master (au promovat toate examenele din planul de învățământ), iar media de promovare a examenelor de finalizare a studiilor trebuie să fie cel puțin 6,00. Studenții au posibilitatea contestării rezultatelor obținute, procedura este reglementată prin regulamentul propriu al instituției de învățământ superior.

Examenele de finalizare a studiilor se pot organiza, de regulă, în trei sesiuni, în perioadele stabilite de senatele universitare, din care două sesiuni în anul universitar curent și o sesiune în luna februarie a anului universitar următor.

De reținut! Absolvenții primesc adeverințe de absolvire la cerere, imediat după promovarea examenelor, diplomele care atestă finalizarea studiilor se eliberează în cel mult 12 luni de la promovarea examenelor!

De reținut! Instituția de învățământ superior are obligația ca înainte de prezentarea și susținerea lucrărilor finalizare a studiilor, indiferent dacă este de licență/diplomă sau disertație, să realizeze analiza de similitudini, utilizând unul din programe recunoscute la nivel național.

 

Documentele studentului

În sistemul național de învățământ superior, universitățile operează cu două tipuri de documente:

• Acte de studii – înscrisuri oficiale, cu regim special, care confirmă finalizarea unor programe de studii universitare/postuniversitare, dobândirea titlurilor şi/sau calificărilor. Actele de studii sunt de trei tipuri: diplomă, certificat sau atestat;
• Documente universitare – acte emise de instituțiile de învățământ superior care atestă statutul și parcursul academic al unui student. Acestea sunt de mai multe feluri, cum ar fi: suplimentul de diplomă, planul de învățământ, carnet de student sau legitimația de student pentru reducere la transport.

Actele de studii universitare şi postuniversitare, documentele universitare, precum şi cele care atestă statutul de student pot fi emise şi în format digital.

Actele de studii se întocmesc în limba română şi în limba engleză, limbă de circulaţie internaţională, iar documentele universitare numai în limba română.

Printre cele mai importante documente universitare sunt carnetul/legitimația de student, considerat drept „un act de identitate” pentru studenți în toate situațiile în care trebuie să facă dovada calității lor de student, inclusiv pentru a beneficia de reducere la transport.

De reținut că toate actele de studii eliberate de instituţia de învăţământ superior, precum şi cele care atestă statutul de student, cum sunt adeverinţele, carnetele sau legitimaţiile, se eliberează în mod gratuit.

 

Tutorat. Consultații

Ca student, ai la dispoziție diverse forme de sprijin menite să îți faciliteze parcursul academic. Două dintre cele mai importante sunt tutoratul și consultațiile.

La nivelul fiecărei universități se pot constitui diverse formațiuni de studiu: studenții pot fi grupați în serii, grupe sau sub-grupe. Studenții au dreptul de a beneficia de un îndrumător/tutore de an/serie/grupă, în funcţie de tipul și dimensiunea formaţiunilor de studiu existente la nivelul fiecărei universități, din rândul cadrelor didactice din facultatea în cadrul căreia sunt înmatriculaţi. 

 

Cum afli cine este tutorele/îndrumătorul tău? 

Universitățile stabilesc modul în care studenții pot accesa informaţiile cu privire la lista cu îndrumători/tutori şi datele de contact ale acestora, însă, de regulă, vei găsi aceste informații pe website-ul facultății.

 

Ce presupune tutoratul? 

Fiecare instituție de învățământ superior reglementează modalitatea în care funcționează sistemul de tutorat, precum și în ce constă activitatea şi responsabilităţile tutorilor cadre didactice. Astfel, sistemul de tutorat diferă de la o instituție de învățământ superior la alta, iar detaliile cu privire la acesta se regăsesc în regulamentele/metodologiile de la nivel instituțional. 

În general, tutoratul înseamnă că ai un profesor (îndrumător/tutore) care te poate ajuta cu diverse aspecte legate de viața de student, nu doar cu disciplinele de studiu. Tutorele te poate ajuta cu sfaturi legate de:

• Cum să te organizezi mai bine cu studiul
• Cum să te adaptezi la viața de student
• Cum să te descurci cu problemele personale care îți afectează studiul

 

Ce presupun consultațiile? 

Cadrele didactice au ore de permanență la dispoziția studenților și personalizează îndrumarea la cerere, astfel că studenții care întâmpină dificultăți de învățare sau necesită clarificări suplimentare față de activitățile didactice prevăzute în fișa disciplinei pot participa la consultații. 

 

Când au loc consultațiile? 

În general, programul consultațiilor oferite de cadrele didactice este inclus în orar, însă studenții pot solicita cadrelor didactice informații suplimentare cu privire la desfășurarea acestora.

Dacă întâmpini dificultăți, îți recomandăm să apelezi la sesiuni de tutorat sau consultații.