Inserția absolvenților pe piața muncii

Studiul privind angajabilitatea absolvenților de învățământ superior din România realizat de UEFISCDI oferă informații utile despre cum absolvenții de învățământ superior din România își găsesc locuri de muncă, cât câștigă și ce factori îi ajută să fie mai competitivi pe piața muncii. Principalele concluzii sunt următoarele:

• Aproape 9 din 10 absolvenți de învățământ superior se angajează după finalizarea studiilor, ceea ce indică o capacitate foarte ridicată de integrare pe piața muncii. Jumătate dintre absolvenți își găsesc un loc de muncă în cel mult 3 luni de la absolvire;
• Principalele surse prin care absolvenții își găsesc un loc de muncă sunt târgurile de cariere, rețelele personale (familie, prieteni) și stagiile de internship. În schimb, agențiile publice pentru ocuparea forței de muncă, rețelele sociale sau site-urile specializate sunt rareori utilizate.
• Participarea la activități de voluntariat și la mobilități externe (cum ar fi Erasmus sau stagii de practică în străinătate) îi ajută pe absolvenți să fie mai flexibili și mai deschiși la cerințele pieței muncii. Cei care au avut o astfel de experiență au o rată de angajare cu aproximativ 5% mai mare;
• Absolvenții care au participat la stagii de internship sau la mobilități internaționale câștigă, în medie, mai bine decât cei fără astfel de experiențe, iar diferența crește în timp. În cazul absolvenților de licență care au efectuat un internship, veniturile sunt mai mari cu 22% la un an după absolvire și ajung la 40% după cinci ani. În plus, cei care au participat la o mobilitate sau un stagiu de practică în străinătate câștigă, în medie, cu 20,7% mai mult la un an de la finalizarea studiilor și cu 28,6% după cinci ani;
• O notă mai mare la examenul de Bacalaureat aduce venituri semnificativ mai mari. La un an de la absolvire, mediana veniturilor absolvenților (reprezintă valoarea din mijloc a tuturor veniturilor raportate, ceea ce oferă o imagine mai realistă decât media aritmetică, în special când există venituri foarte mici sau foarte mari) care au obținut o notă între 9-10 la examenul de Bacalaureat poate însemna un venit de până la 34,6% mai mare decât al celor care au obținut o medie între 6-6,99. Pe termen mediu, 5 ani de la absolvire, diferența se estompează, însă rămâne la un procent de aproximativ 14,3%.
• Absolvenții din domeniile cu o rată mare de angajare (Tehnologia informației și comunicațiilor (89,9%), Inginerie, producție și construcții (87,6%) și Sănătate și asistență socială (86,8%) sunt și cei mai bine plătiți la primul loc de muncă. Cea mai ușoară tranziție către piața muncii din punct de vedere al veniturilor este în cazul absolvenților de licență din domeniul Tehnologia informației și comunicațiilor.
• Pe termen mediu, la cinci ani de la finalizarea studiilor, absolvenții de învățământ superior au câștigat între 4.488 lei (licență) și 4.848 lei (master). Pe termen scurt de la absolvire (un an), veniturile variază între 3.453 lei (licență) și 3.742 lei (master). Datele sunt valabile pentru noiembrie 2021;
• Primii studenți din familie au obținut venituri mai mici la primul loc de muncă, decât colegii lor. De exemplu, în cazul absolvenților de licență diferența a fost de aproximativ 13% în anul 2020. La masterat, diferența a fost de 5% în același an;
• Absolvenții proveniți din mediul rural câștigă, în medie, mai puțin decât cei născuți în mediul urban. De exemplu, în anul 2020, absolvenții de licență din mediul rural au avut salarii cu 7,1% mai mici, iar cei de master cu 11% mai mici;
• Absolvenții de gen feminin câștigă în mod constant cu peste 30% mai puțin decât absolvenții de gen masculin. În același timp, absolventele sunt mai predispuse să fie supracalificate la locul de muncă (absolvenții ocupă locuri de muncă pentru care nu este necesar un nivel de educație atât de ridicat);
• Cunoașterea limbilor străine, capacitatea de a rezolva probleme, precum și competențele în domeniul IT (în special cele avansate) contribuie la obținerea unor venituri mai mari în rândul absolvenților;
• Absolventele de gen feminin performează mai bine în ceea ce privește abilitățile de comunicare și de lucru în echipă.

Platforma angajabilitate.uefiscdi.ro le oferă, pentru prima dată în România, celor interesați o imagine clară despre ce se întâmplă cu absolvenții după ce termină studiile. Folosind date oficiale din Registrul General de Evidență a Salariaților, platforma arată cum evoluează parcursul profesional al acestora: unde lucrează, cât câștigă, cât de bine se potrivesc studiile cu locul de muncă, în ce domenii activează și în ce regiuni din țară se angajează.

Totul este prezentat prin grafice ușor de înțeles și vizualizări interactive, astfel încât să poți explora rapid și simplu informațiile care te interesează. Platforma poate fi folosită de oricine, iar dacă vrei să mai multe informații, ai la dispoziție și module speciale – cum sunt cele Universitar și Analitic – disponibile printr-un cont BrainMap.

Platforma este o resursă deosebit de utilă dacă vrei să iei o decizie informată legată de viitorul tău academic și profesional.